Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași – chipul unei vieți dăruite lui Dumnezeu

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași, una dintre cele mai iubite sfinte ale poporului român. Pentru milioane de credincioși, ziua aceasta este un moment de rugăciune, de întărire sufletească și de apropiere de Dumnezeu. Sfânta Parascheva este cinstită nu doar pentru minunile săvârșite prin rugăciunile ei, ci mai ales pentru viața ei curată, pentru credința statornică și pentru dragostea pe care a arătat-o față de Dumnezeu și față de oameni.

Sfânta Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat, în apropiere de Constantinopol. A crescut într-o familie creștină și a primit de mică învățătura Evangheliei. Părinții ei au învățat-o să iubească Biserica, să se roage și să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Încă din copilărie, Parascheva a simțit că Dumnezeu îi cere mai mult decât o viață obișnuită și că adevărata bogăție nu se găsește în lucrurile trecătoare ale acestei lumi.

După moartea părinților, ea a ales să își împartă averea celor săraci. Nu a făcut acest lucru pentru a fi lăudată sau pentru a fi văzută de oameni, ci pentru că înțelegea cuvintele Mântuitorului: „Vinde-ți averile tale și dă-le săracilor”. Pentru ea, porunca lui Hristos nu era doar un cuvânt frumos, ci un îndemn care trebuia pus în practică.

Sfânta Parascheva a ales apoi calea vieții monahale. A plecat din locurile natale și a ajuns în Țara Sfântă, unde s-a rugat la locurile în care a trăit Mântuitorul. Apoi s-a retras în pustie, ducând o viață de rugăciune, post și nevoință. Nu a căutat confortul, bogăția sau aprecierea oamenilor. A căutat liniștea inimii și apropierea de Dumnezeu.

Viața ei ne arată că sfințenia nu se construiește într-o singură zi. Ea se formează prin alegeri mici și statornice, prin rugăciune, prin răbdare, prin iertare și prin lupta cu propriile slăbiciuni. Sfânta Parascheva a înțeles că omul nu poate să Îl urmeze pe Dumnezeu doar atunci când îi este ușor. Credința adevărată se vede mai ales în momentele de încercare.

După o vreme, Sfânta Parascheva s-a întors în apropierea locului în care se născuse. Aici și-a continuat viața de nevoință, iar Dumnezeu a chemat-o la Sine la o vârstă tânără. Trupul ei a fost descoperit mai târziu în chip minunat și a fost așezat spre cinstire. De-a lungul timpului, sfintele sale moaște au ajuns în mai multe locuri, iar în anul 1641 au fost aduse la Iași, în Moldova, unde se află și astăzi, în Catedrala Mitropolitană.

De atunci, Sfânta Parascheva a devenit una dintre cele mai puternice ocrotitoare ale Moldovei și una dintre cele mai iubite sfinte ale românilor. În fiecare an, în jurul zilei de 14 octombrie, mii și mii de oameni vin la Iași pentru a se închina la sfintele ei moaște. Unii vin de departe, după multe ore de călătorie. Unii vin pentru sănătate, alții pentru ajutor în familie, pentru copii, pentru cei bolnavi sau pentru cei plecați departe. Sunt și oameni care vin pur și simplu pentru a spune: „Sfântă Parascheva, roagă-te pentru mine”.

În jurul sfintei se adună oameni diferiți, cu povești diferite și cu nevoi diferite. Unii vin cu bucurie, alții cu lacrimi. Unii au credință puternică, alții poate abia mai găsesc puterea să se roage. Dar toți caută același lucru: apropierea de Dumnezeu și nădejdea că nu sunt singuri.

Este important să înțelegem că sfinții nu îl înlocuiesc pe Dumnezeu. Noi nu ne rugăm sfinților ca unor dumnezei, ci le cerem să mijlocească pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Așa cum îi cerem unui om drag să se roage pentru noi, cu atât mai mult cerem rugăciunea celor care au bineplăcut lui Dumnezeu și au dobândit sfințenia.

Sfânta Parascheva este numită adesea „ocrotitoarea Moldovei”, dar cinstirea ei a depășit de mult granițele acestei regiuni. Românii din țară și din diaspora o poartă în suflet și îi cer ajutorul. Pentru cei plecați departe de casă, Sfânta Parascheva poate deveni un reper al credinței și al legăturii cu locurile natale. Oriunde s-ar afla un român, rugăciunea către Dumnezeu și cinstirea sfinților pot păstra vie legătura cu Biserica și cu credința primită de la părinți și bunici.

Poate că una dintre cele mai frumoase lecții pe care ne-o oferă Sfânta Parascheva este aceea de a nu ne lega inima de lucrurile trecătoare. Trăim într-o lume în care suntem adesea preocupați de bani, case, mașini, planuri, succes și imagine. Toate acestea își au locul lor, dar niciunul dintre ele nu poate umple singur sufletul omului. Sfânta Parascheva ne amintește că adevărata bogăție este aceea de a avea o inimă aproape de Dumnezeu.

Ea ne învață și milostenia. Nu putem spune că Îl iubim pe Dumnezeu dacă trecem nepăsători pe lângă omul care are nevoie de noi. Uneori, un ajutor material este important. Alteori, omul are nevoie doar de o vorbă bună, de răbdare, de o vizită sau de cineva care să îl asculte. Milostenia începe atunci când încetăm să ne mai gândim doar la noi.

Sfânta Parascheva ne mai învață ceva foarte simplu: să avem răbdare. De multe ori ne dorim ca Dumnezeu să ne rezolve problemele imediat. Ne rugăm și așteptăm un răspuns rapid. Dar Dumnezeu lucrează în viața omului și prin timp, prin încercări și prin răbdare. Nu orice rugăciune primește răspunsul pe care îl dorim, însă nicio rugăciune sinceră nu este pierdută înaintea lui Dumnezeu.

În această zi de sărbătoare, să îi cerem Sfintei Cuvioase Parascheva să se roage pentru noi, pentru familiile noastre, pentru cei bolnavi și întristați, pentru copii și pentru bătrâni, pentru cei care sunt aproape de casă și pentru cei care trăiesc departe de țară. Să ne rugăm și pentru cei care nu mai au puterea să se roage singuri.

Dar, mai presus de toate, să nu rămânem doar cu emoția unei sărbători. Să încercăm să luăm ceva din viața sfintei și să punem în propria noastră viață: mai multă rugăciune, mai multă răbdare, mai multă milostenie și mai multă dragoste față de aproapele.

Sfânta Cuvioasă Parascheva nu ne cheamă la lucruri complicate. Ne cheamă să Îl căutăm pe Dumnezeu cu sinceritate și să nu uităm că, dincolo de toate grijile și problemele acestei vieți, sufletul omului are nevoie de Dumnezeu.

Să îi urmăm, după puterea noastră, exemplul și să cerem mijlocirea ei înaintea Tronului ceresc, pentru ca Dumnezeu să ne dăruiască pace în suflet, sănătate, înțelepciune și puterea de a trece cu credință prin toate încercările vieții.

Sfântă Cuvioasă Parascheva, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi și pentru familiile noastre!

Amin.